Luna: semnificația cărții 32 Lenormand

Cartea pe scurt

Imaginea cărții

În Lenormand Sol da Alma, Luna este o seceră aurie, mare și subțire, suspendată pe un cer nocturn albastru-petrol plin de stele, unele mai strălucitoare, în formă de cruce de lumină. Jos, orizontul mai păstrează ultimul portocaliu al apusului, între munți albăstrui și silueta întunecată a pinilor și a copacilor de o parte și de alta. Un lac larg și liniștit reflectă această lumină ca un drum de aur; în prim-plan, siluetele trestiilor și ale spicelor de papură se înalță de pe mal. Luna nu are chip. În colț, numărul 32 și opt de cupă.

În Lenormand gravat, fidel imaginilor vechi, Luna are chip: o seceră galbenă cu un profil omenesc desenat pe curba interioară — frunte înaltă, păr deschis la culoare, nas drept, buze roșii și obrazul rumen —, întors spre stânga, senin și îngândurat. Fundalul este un cer albastru-închis, aproape negru, presărat cu stele mici, care se luminează jos ca și cum ar fi ceață. Este imaginea clasică a Lenormand-ului: luna personificată, din profil, ca în almanahurile și gravurile de altădată.

Cele două imagini se completează. Cea gravată îi dă Lunii o personalitate — cineva care observă și care simte; cea din Sol da Alma arată ce face Luna: luminează noaptea și desenează pe apă un drum care se vede doar noaptea.

Simbolismul, detaliu cu detaliu

Secera

Ceea ce crește: reputația care sporește, recunoașterea care sosește. Este și ciclul — ceea ce crește într-o zi descrește în alta.

Lumina reflectată

Luna nu strălucește prin ea însăși: dă înapoi lumina Soarelui. Este imaginea exactă a recunoașterii, care este reflexul celor făcute în ochii celorlalți.

Chipul din profil

În Lenormand gravat, interioritatea, reflecția, simțirea. Luna privește într-o parte, nu din față ca Soarele: este cartea a ceea ce se simte, mai mult decât a ceea ce se arată.

Cerul înstelat

Noaptea, visul, imaginația. Este timpul odihnei, al intimității și al ideilor care se nasc atunci când ești singur.

Lacul și reflexia

În pictura din Sol da Alma, emoțiile, care sunt apă, și intuiția, care dă înapoi lumina. Drumul auriu de pe apă este ceea ce se percepe doar cu sensibilitate.

Rămășița apusului

Tot în pictura din Sol da Alma: trecerea de la zi la noapte, de la faptă la ecoul ei, de la Soare la Lună.

Opt de cupă

Cupa este, în cartomanția cu pachetul obișnuit, culoarea sentimentelor. Îi dă Lunii tonul său emotiv și afectiv, alături de sensul de onoare.

Istoria Lunii

Luna era deja cartea 32 din „Das Spiel der Hoffnung”, Jocul Speranței publicat de Johann Kaspar Hechtel la Nürnberg, în jurul anului 1799, cu opt de cupă în colț. Era un joc de tablă cu treizeci și șase de cărți, parcurs cu zaruri, iar cărțile de joc în miniatură permiteau folosirea lui și pentru ghicit.

După moartea lui Marie Anne Lenormand, în 1843 — cea mai faimoasă ghicitoare din Paris —, editorii au început să vândă pachetul sub numele ei, fără să existe vreo dovadă că ea l-ar fi folosit. În Portugalia și în Brazilia a devenit cunoscut drept „Baralho Cigano” („pachetul țigănesc”), denumire populară care nu corespunde unei origini țigănești istorice.

În citirile tradiționale ale Lenormand-ului, Luna este mai ales cartea onoarei și a recunoașterii. Sensul emoțiilor, al intuiției și al creativității a câștigat greutate cu timpul, iar astăzi cele două citiri conviețuiesc. Nu trebuie confundată cu Luna din tarot, arcana XVIII, care vorbește despre iluzii și temeri: sunt tradiții diferite, iar în Lenormand Luna este o carte favorabilă.

Semnificația Lunii

Luna este cartea recunoașterii. Spune că munca, talentul sau dăruirea celui care întreabă vor fi văzute și apreciate. Vorbește despre reputație, onoare, prestigiu, popularitate — despre a fi remarcat din motivele potrivite. Într-o etalare despre viața publică sau profesională, este un semn excelent.

Este și cartea sensibilității. Vorbește despre emoții, despre lumea interioară, despre imaginație și intuiție; despre arte, creativitate, vise. Într-o citire mai intimă, spune că chestiunea se hotărăște pe planul simțirii și că este bine să ascultați ce spun inima și presimțirea.

Latura dificilă a Lunii vine din însăși natura ei. Recunoașterea depinde de ceilalți, iar ceea ce depinde de ceilalți oscilează. Sensibilitatea, în exces, devine susceptibilitate, suișuri și coborâșuri de dispoziție, o anumită melancolie. Lângă cărți grele, Luna poate vorbi despre o reputație pusă sub semnul întrebării, despre emoții la flor de piele sau despre o perioadă de descurajare. Chiar și atunci, tonul este cel al unui ciclu: ceea ce descrește crește din nou.

Luna în dragoste

În dragoste, Luna este o carte a sentimentelor profunde, a romantismului și a tandreței. Vorbește despre o relație trăită cu emoție, despre intimitate, despre nopți împărtășite, despre o legătură care se simte mai mult decât se explică. Pentru cine este singur, poate anunța o atracție puternică sau poate spune că persoana se află într-o perioadă de mare receptivitate emoțională.

Este și cartea admirației: a fi văzut și prețuit de celălalt. Lângă Inima, este dragoste pasională și împărtășită; lângă Norii, emoții confuze și stări de spirit instabile; lângă Vulpea, sensibilitatea de care profită cineva mai puțin sincer. Cere, mai presus de toate, să spuneți ceea ce simțiți.

Luna la muncă și în bani

La muncă, Luna este cartea recunoașterii prin excelență: o laudă, o distincție, o promovare, o bună reputație care deschide uși. Favorizează profesiile creative și cele care au de-a face cu publicul — arte, comunicare, imagine, îngrijire, învățământ — și toate acelea în care numele contează.

În bani, leagă venitul de merit: recunoașterea care se traduce în plată, o muncă creativă care începe să aducă venit. Cu Peștii, este talentul care aduce bani; cu Soarele, succes și faimă în același timp.

Luna în sănătate și bunăstare

În întrebările despre bunăstare, Luna vorbește despre echilibrul emoțional, despre somn, despre ciclurile corpului și despre importanța de a vă odihni și de a avea grijă de ceea ce simțiți. Ca întotdeauna în Lenormand, citirea arată tendințe și atitudini și nu înlocuiește nicio consultație și nicio îngrijire medicală.

Luna ca persoană

Luna nu este una dintre cărțile de persoană ale pachetului, dar, când descrie pe cineva, descrie o persoană sensibilă, intuitivă, imaginativă, adesea cu talent artistic — sau pe cineva cunoscut și respectat, cu o reputație care îl precedă. Este o persoană care simte profund și care are nevoie să fie recunoscută și care poate avea schimbări de dispoziție.

Luna ca sfat

Ca sfat, Luna spune: aveți încredere în ceea ce simțiți. Dați atenție intuiției, lăsați loc imaginației, arătați-vă talentul ca să poată fi văzut. Și amintiți-vă că recunoașterea vine și pleacă — ceea ce rămâne este munca bine făcută și pacea cu propriile sentimente.

Timpul Lunii

Luna vorbește despre noapte și despre cicluri. Mulți cititori o asociază cu perioada unei luni, timpul unei lunații, sau cu evenimente care au loc la sfârșitul zilei. Lângă cărți rapide, recunoașterea vine repede; lângă cărți lente, crește încetul cu încetul, fază cu fază.

În Marele Tablou: casa 32

În Marele Tablou — etalarea celor treizeci și șase de cărți întinse pe patru rânduri —, a treizeci și doua poziție este casa Lunii. Cartea care cade acolo spune cum este văzută persoana de ceilalți sau ce îi ocupă lumea emoțională. Iar Luna însăși, oriunde ar cădea, aduce recunoaștere, și totodată emoție, în tema acelei case.

Combinații cu alte cărți

• Soarele — Succes și recunoaștere împreună: faimă, onoare, meritul la vederea tuturor.
• Inima — Dragoste profundă și romantică; sentimente intense și împărtășite.
• Norii — Emoții confuze, stări de spirit instabile; o reputație pusă la îndoială.
• Vulpea — Sensibilitatea exploatată de cineva; atenție la lingușire.
• Peștii — Talentul care aduce bani; recunoașterea care se plătește.
• Ancora — O reputație solidă la muncă; o carieră recunoscută și stabilă.
• Stelele — Mare notorietate; talent și inspirație; un vis care se împlinește.
• Cartea — Recunoaștere la studii sau în scris; un secret păstrat cu emoție.
• Buchetul — Un omagiu, o laudă, o distincție oferită.
• Sicriul — Melancolie, descurajare; o perioadă de recunoaștere care se încheie.
• Păsările — Se vorbește despre cineva; o reputație care trece din gură în gură.
• Cheia — Recunoașterea garantată; intuiția care nimerește.